Piața Amzei

Bine ați revenit la Piața Amzei!

După mai bine de patru ani, Piaţa Amzei revine la viaţă. Aflată chiar în centrul Bucureştiului, zona Amzei se transformă într-o piaţă dominată de producătorii români. Atracţia sezonului este acum târgul de produse tradiţionale şi artizanat, eveniment care a făcut din platoul pieţei un spaţiu de promenadă perfect pentru sfârşitul de săptămână. Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, şi-a făcut în ultimul weekend din luna septembrie cumpărăturile de la producătorii din Piaţa Amzei, a vizitat atelierele meşteşugarilor, a gustat de la standurile cu mâncare de stradă şi i-a îndemnat pe comercianţi să se implice mai mult pentru a reda pieţei forfotul de altădată. Edilul Sectorului 1 a fost însoţit de consilierii locali USR Cristian Bulfon şi Ilinca Macarie alături de care s-a implicat şi a militat pentru regenerarea acestei pieţe de tradiţie a Capitalei. Târgul are loc pe platoul din faţa Pieţei Amzei în fiecare săptămână de sâmbătă până luni inclusiv între orele 10:00 şi 18:00

Cum a renăscut Piata Amzei?

Cu mai bine de o lună în urmă, deja tradiţionalul târg de la Muzeul Ţăranului Român a fost desfiinţat din motive care nu fac obiectul acestui articol. Această decizie a avut un dublu efect, pe de o parte producătorii, meşteşugarii, comercianţii şi expozanţii au rămas fără piaţă de desfacere, iar, pe de altă parte, după mai bine de 3 ani, bucureştenii s-au trezit lipsiţi de un spaţiu de unde-şi procurau mâncărurile şi dulciurile preferate, de unde-şi cumpărau straie şi mobilier tradiţional, de unde-şi achiziţionau obiecte de decor şi bijuterii pentru ei sau spre a le oferi de sărbători.
Pe de altă parte, Piaţa Amzei, cândva zonă emblematică a Sectorului 1 a suferit în ultimii ani modificări majore de sistematizare care, pe lângă aspectele benefice, au dus şi la distrugerea vadului comercial.
Zecile de ateliere de croitorie, pingelit şi încălţăminte la comandă, cu remaiat ciorapi, dar şi cu mici prăvălii, ajunseseră o platformă pustie, cu câteva florării și nu tocmai multe cafenele sau magazine de nişă.
Puse împreună cele două probleme şi-au găsit reciproc una, alteia soluţia. Însă, un rol esenţial în naşterea acestui târg la Piaţa Amzei l-a avut doamna Silvia Nanu, unul dintre foştii expozanţi ai târgului de la Muzeul Ţăranului Român.
Doamna Silvia Nanu, a cărei viaţă este o poveste în sine, este recunoscută pentru prăjiturile sale şi i se spune “gărgăriţa” datorită decorului standului şi costumaţiei sale de culoare roşie cu buline albe.

„Plăcintele Boiereşti” şi „Turta dulce de Arcuş”, deliciile târgului

Pe lângă “Prăjituricile Delicioase” ale doamnei Silvia Nanu de care deja am amintit, “Plăcintele Boiereşti” şi “Turta dulce de Arcuş” sunt atracţiile târgului de produse tradiţionale de la Piaţa Amzei. În plus, amatorii de kurtoskalacs vor fi şi ei mulţumiţi să-l regăsească pe renumitul Karoly.
Să includem aici şi mierea naturală, gemurile, dulcețutile și siropurile, toate manufacturate, pe care le veți putea afla la mai multe standuri, astfel făcând trecerea spre conserve: zacusca, zarzavatul de ciorbă, roșiile în bulion și nu în ultimul rând un sos iute produs în serii mici de doi tineri, vă vor lăsa gura apă!
Vor fi, de asemenea, legume proaspete de la Tomatina și nu numai, precum și fructe de sezon și de proveniență exclusiv românească, care vă vor reaminti de gusturile prunelor brumării, merelor și strugurilor de altă dată.
Și dacă tot vorbim de nostalgii, domnii vor putea savura o fasole cu ciolan ca-n armată, gătită într-o bucătărie de campanie de către cel mai simpatic fost soldat-bucătar. Mâncare gătită vor găsi vegetarienii şi-n raionul dedicat lor: tocană de cartofi, ghiveci de legume, orez sârbesc. Să te lingi pe degete, am spune!
Totul merge stropit cu un must sau un tulburel. Sau un sirop de brad, poate o cafea sau chiar cu un pahar de apă rece, important este că vă puteţi face siesta pe perne pufoase aşezate pe trepte sau pe baloţi de paie.
Manuela Mureşan, Consilier local

STRAIE POPULARE CA LA BUNICA ACASĂ

La târg sunt prezenţi o parte din expozanţii de la Muzeul Ţăranului Român, în special cei care culeg din toată ţara straie populare, obiecte de uz casnic, unelte şi mobilier vechi de peste 100 de ani. Astfel, dacă vrei să fii şi-n trend şi original, trebuie să-ţi cumperi o ie adevărată sau o pereche de schiuri din lemn de frasin pe care le purtau bunicile şi străbunicii. Totodată, pentru copii se vor organiza ateliere de pictat pe sticlă sau turtă dulce, de ţesut sau încondeiat, de învăţat primii paşi dintr-o horă sau o sârbă, dar şi o salsa sau bachata, vor fi foarte interesaţi de trupa pe papainoage, de jongleriile unor bufoni şi alte comicării.